Comunicau nr 01/2021

COMUNICAU DE ACADÈMIA DE SU SARDU ASUBA DE SU BANDU IMPRENTAS PO S’EDITORIA IN LÌNGUA SARDA DE S’ANNU 2021 – 2022

In arreferimentu a s’ùrtimu bandu “Avviso Pubblico Imprentas 2021 – 2022 – Utilizzo della lingua sarda, del catalano di Alghero e del sassarese, gallurese e tabarchino nel settore dei mass media, dell’editoria, dell’informatica e del web”, ghetau de sa ”Regione Autonoma de Sardigna”cun DGR 25/52 de su 30/06/2021 e DGR 34/21 de s’11/08/2021, cun custu comunicau s’assòtziu culturali «Acadèmia de su Sardu» bolit espressai sa crìtica sua a sa polìtica linguìstica de sa RAS.

S’«Acadèmia de su Sardu» est difatis impensamentada meda po sa polìtica linguìstica chi sa RAS amostat de bolli sighiri cun custu bandu giai chi, a dolu mannu, torrendi a proponni s’imperu generalisau de sa Limba Sarda Comuna po su chi pertocat su sardu, bolit torrai a fai una polìtica linguìstica bècia e in totu sobrada. S’aprovatzioni difatis de sa L.R. nr 22/2018 disciplinat a manera diferenti s’imperu de sa norma linguìstica.

Comenti si ligit in su bandu etotu, po is Lìnias A e B, sa RAS narat craramenti ca ant a podi essi finantziaus is progetus chi imperant sa Limba Sarda Comuna (s’arrecumandat difatis a chini at a arriciri su finantziamentu de s’aguantai cunforma a is inditus de is puntus 3 e 4 de s’Alliongiau a sa DGR 16/14 de su 14/04/2006). Sendi duncas chi custa DGR narat craramenti ca sa Limba Sarda Comuna est una proposta sperimentali scéti po is documentus in bessida de sa RAS e no est su standard ofitziali de sa lìngua sarda, no si cumprendit poita sa RAS siat torrendi a proponni una norma gràfica e linguìstica bècia, faddia in dònnia logu, sobrada de sa lei regionali noa (comenti narat s’art. 8 de sa L.R. nr 22/2018) e scrocorigada de is sardus. Totus sciint difatis, giai de candu est bessia, ca sa Limba Sarda Comuna est unu standard artifitziali chi apetigat is fueddadas mannas de sa Lìngua sarda, est a nai su sardu logudoresu/nugoresu e su sardu campidanesu, e a manera prus forti, totu is fueddadas chi torrant a cust’ùrtima grandu bariedadi de su sardu.

Acadèmia de su Sardu duncas pensat chi custu bandu siat discriminadori meda, ca andat contras a totu is imprentadoris, oberadoris e giorronalistas chi no imperant sa LSC e funt sa majoria. In prus, pensendi a sa produtzioni de ainas didàticas po sa scola, arriscat de imponni lìburus scritus in d-unu standard chi at a essi aici atesu de sa majoria de is fueddadas de logu, chi pagus dd’ant a podi imperai a manera profetosa, e cun su perìgulu de essi arrefudau in truncu de sa majoria. No est craru po cali arraxoni sa RAS apat detzìdiu de finantziai s’Imprenta e s’Imparu de una lìngua chi no esistit, bòfia diaici scéti de su leisladori regionali de su 2006, ma pruschetotu no est craru po cali arraxoni is finantziamentus siant dennegaus a sa promovidura e a s’amparu de sa lingua sarda bia, fueddada e scrita, ogetu de sa stòria poètica, literària e musicali de Sardìnnia. In custa manera, su perìgulu est de ponni barrancus a totu sa produsidura literària in lìngua sarda, de ponni barrancus a su Connotu sardu.

Cun s’ausèntzia de unu standard ofitziali, nosu pensaus chi sa RAS no potzat e no depat obrigai nemus a imperai sa Limba Sarda Comuna, ma depat lassai sa libertadi de podi imperai totu is normas ortogràficas chi funt stètias propostas e imperadas giai de annus meda de is oberadoris de su movimentu linguìsticu e de is domus de imprenta chi sustenint cun is produtzionis insoru sa lìngua sarda. In prus aciungeus su fatu chi in su bandu numenau a primìtziu est medas bortas arremonada s’ ”Obreria pro s’imparu de su sardu” (prevìdia de s’art nr 16 de sa L.R. nr 22/2018) ma boleus perou acrarai e sutuliniai ca s’Obreria no tenit cumpetèntzia peruna po su chi pertocat sa norma ortogràfica chi iat a depi essi imperada. Po contras est sa Consulta de su sardu (bai e càstia su c. 4 de s’art. nr 8 de sa L.R. nr 22/2018) chi tenit cumpetèntzia in su campu de sa norma linguìstica. Boleus arregordai ca no esistit scéti sa proposta sperimentali LSC, chi scieus essi scontroriada meda de is sardòfonus campidanesus, ca sa LSC est prevaricadora e ofendit is deretus linguìsticus insoru. Esistint finsas àteras propostas bàlidas chi podint essi pigadas in cunsideru, po ndi nai una, sa proposta “Su Sardu Standard” imprentada de sa domu editora Alfa Editrice chi, assumancu po sa norma de su sardu campidanesu, at tentu un’arreconnoscimentu ofitziali in su 2010 de sa Provìntzia de Casteddu, e chi, po sa primu borta, proponit una norma cumpria po su sardu logudoresu-nugoresu puru.

Po custas arraxonis duncas Acadèmia de su Sardu pedit chi in is bandus benidoris de sa RAS no ddoi siat prus òbrigu de imperu de sa norma LSC.

PAULI (CA) su 10.11.2021

Acadèmia de su Sardu

Leave a comment

In response to:

COMUNICAU DE ACADÈMIA DE SU SARDU ASUBA DE SU BANDU IMPRENTAS PO S’EDITORIA IN LÌNGUA SARDA DE S’ANNU 2021 – 2022

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Come desideri visualizzare il sito web ?

Comenti ddu bolis biri su giassu web?